teinformez.ro : Cum detectăm o știre falsă și ce reprezintă fake news?
Răzvan MUNTEANU :
Detectarea știrilor false, de multe ori, nu reprezintă un procedeu ușor !
Chiar putem atribui acest lucru asemenea unei munci de detectiv în spațiul online.
Think thankul Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) va scoate până la finalul acestui an primul Ghid privind combaterea fake news-urilor din presa română și mediul online.
Acolo vor fi prezentate o serie de metode și tehnici de analiză, unele mai simple altele mai complexe.
Dar, pentru orice cititor, primordial este să verifice informația pe care o citește, adică să vadă unde ea mai apare, și dacă datele prezentate se corelează cu cele din alte știri.
Nu în ultimul rând, trebuie să fim atenți la site-ul de unde ne informăm.
Este acesta unul obscur sau mainstream?
O publicație care își asumă textele are o redacție, cu nume reale, articolele sunt semnate de către autori și există o adresă de contact, măcar una electronică.
Dar chiar și dacă ținem cont de aceste lucruri putem cădea ușor în capcana fake news, asta pentru că acesta este un fenomen complex și dinamic.
În literatura de specialitate, se face o diferență clară între fake news și false news, cel din urmă concept făcând trimitere la greșeli jurnalistice fie neintenționate fie din dorința de a atrage vizualizări, așa cum este cazul click-baitului.
Fake news însă reprezintă o acțiune bine instrumentalizată, orchestrată de către un stat sau entitate străină, pentru a manipula opinia publică dintr-un alt stat.
Așa se pot influența alegerile electorale și promova anumiți lideri politici, și nu numai.
teinformez.ro: Cum se manifestă acest fenomen în România și ce trebuie făcut pentru a-l contracara ?
Răzvan MUNTEANU : În special, în România se încearcă a se promova prin fake news ideea că țara noastră este o colonie a Occidentului și că trebuie să ieșim din NATO și UE.
Adică să ne schimbăm orientarea geopolitică.
Nici vorbă să se aducă în discuție binele și beneficiile aduse de către spațiul euroatlantic României.
Dincolo de scrierea de cărți și materiale jurnalistice, trebuie să ne obișnuim să dezvoltăm gândirea critică la nivelul societății, și acest lucru trebuie început din școli.
Mai mult, trebuie să colaborăm cu aceste organizații precum NATO și UE și să găsim pârghiile comune pentru a combate această propagandă.
Spre exemplu, CEIA derulează în prezent un proiect, intitulat NATO for Youth Understanding, finanțat direct de către NATO.
Ne propunem să promovăm o serie de videoclipuri, în care experți români să explice importanța Alianței Nord Atlantice pentru țara noastră, să mergem în toate centrele universitare din țara noastră și să realizăm un manual NATO pentru tinerii români.
Like si share daca va place articolul
